Documentarul „Cutremurul vrâncean din 4 martie 1977” + aplicația webGIS „Riscul seismic al Bucureștiului”

La 45 de ani de la cutremurul din 1977, care a provocat cele mai mari pagube seismice din istoria României, INCDFP a lansat un documentar care spune povestea acestuia și a consecințelor sale. Documentarul apelează inclusiv la informații mai puțin știute, identificate în urma scanării documentelor reprezentative despre cutremure în cadrul Proiectului Pre-Quake.

Pentru că lecțiile cutremurului nu au fost pe deplin învățate, iar nivelul actual al riscului seismic din București (dar nu numai) este foarte mare, ținem să vă prezentăm și dovezi integrate în cadrul aplicației webGIS „Riscul seismic al Bucureștiului”. O puteți vedea aici: https://tinyurl.com/yt32aeyx (varianta 2D) și https://tinyurl.com/2pvcb6ja (varianta 3D). Cuprinde date despre:

➡️ clădirile cu risc seismic și cele afectate de cutremure;

➡️ rezultate ale analizei de hazard și risc seismic din cadrul Proiectului Ro-Risk;

➡️ spitale și detașamente de pompieri din București și Ilfov;

➡️ zone potențial inaccesibile și străzi blocate parțial sau total în urma unui cutremur;

➡️ rezultate ale analizei timpului minim (în minute) până la cel mai apropiat spital și detașament de pompieri;

➡️ rute către cele mai importante spitale în caz de urgență și minute până la acestea, pentru 4 puncte de analiză reprezentative;

➡️ hărți de zonare seismică în vigoare din P100-1/2013. 

Detalii pe https://mobee.infp.ro/aplicatii. 

Video despre Cutremurul vrâncean din 10 noiembrie 1940

La 81 de ani de la cutremurul vrâncean din 10 noiembrie 1940 am ținut să realizez (și în spiritul Pre-Quake) un material video despre caracteristicile și implicațiile acestuia. 

A fost o ocazie de a valorifica noi informații, mai puțin știute, și de a le transpune în materiale (sper eu) de impact vizual. Printre acestea se numără:

- Harta zonelor din București afectate de acest cutremur, descoperită în Rădulescu (1941); puteți vedea harta interactivă aici (https://arcg.is/1KunK90), dar citi și tot volumul dedicat acestui cutremur (https://prequake.infp.ro/ro/documente-istorice-cutremure/), în franceză

- un infografic pentru acest cutremur (dar și pentru cutremurul din 1977): https://mobee.infp.ro/.../cutremurul-din-10-noiembrie-1940

- memoriile lui Horia Sima, vice-premierul României la momentul cutremurului.

Dacă video-ul a ieșit bine sau mai puțin bine (încă mai învăț să fiu vlogger) - voi îmi veți da de știre prin like/dislike și share.

Bucureștii și cutremurele | melodia și videoclipul turului ghidat

Alături de o parte din echipa turului ghidat Bucureștii și cutremurele (Alex Țigănescu, Mihai Șercăianu și Cristi Radu), dar și de Sânziana Toma-Dănilă, am pregătit pentru 4 martie 2021 ceva special, care sper să te mobilizeze pentru a fi #pregatitlacutremur. Ceva care combină pasiunile mele pentru muzică, video și cutremure!

Ajută-mă să fac acest video să circule cu un share și like (dacă îți place, desigur).

Turul ghidat „Bucurestii si cutremurele”

La 42 de ani de la cutremurul din 1977, odată cu începutul organizării turului ghidat „Bucureștii și cutremurele”, am realizat și o variantă digitală. Aceasta este, la fel ca și turul de pe teren, într-o continuă îmbunătățire. Puteți vizualiza varianta actuală AICI - în 2023 am lansat o nouă variantă, disponibilă AICI.

Tururile au fost create nu doar pentru a spune povestea unui București puternic afectat de cutremure (atât în 1977 cât și în 1940, 1838 sau 1802), cât și pentru a prezenta vulnerabilitatea lui seismică actuală și perspectivelor de reducere a riscului seismic. Tururile ghidate vor avea loc în mod sigur de 2 ori pe an: în perioada 4 martie (marcând momentul cutremurului din 1977) și 10 noiembrie (marcând momentul cutremurului din 1940). Pentru a primi informații cu privire la organizarea turului, cel mai bine ne împrietenim pe Facebook sau urmăriți postările și știrile Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Dacă doriți efectuarea turului ghidat în altă perioadă, pentru un grup de minim 10 persoane, vă rog să mă contactați pe email: toma@infp.ro.

Pe lângă mine, la tur am invitat de-a lungul timpului și persoane care au lucruri foarte importante de spus pe zona lor de expertiză, precum:

• Mihai Șercăianu (lector universitar în cadrul UTCB, membru fondator al MKBT și Seismic Alert)
• Bogdan Suditu (prof. univ. dr. în cadrul Facultății de Geografie a Universității din București, membru MKBT și Seismic Alert)
• Alexandru Țigănescu (INFP, doctorand UTCB)
• Andreea Ionescu și Gabriela Mușat (Asociația Cultour)
• Cristi Radu (Rezistența Urbană) 
• reprezentanții Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri - AICPS, printre care printre care Lucian Melinceanu, Dragoș Marcu, Mihai Pavel și Bogdan Buzăianu

La realizarea materialului digital al turului au contribuit și Emil-Sever Georgescu (URBAN-INCERC) sau Carmen Ciuraru (Asociația Cultour).

Harta webGIS a cutremurelor din România si împrejurimi

Harta de mai jos este unul din rezultatele Proiectului BIGSEES (Bridging the gap between seismology and earthquake engineering: from the seismicity of Romania towards a refined implementation of Seismic Action EN1998-1 in earthquake resistant design of buildings), în care am fost implicat. Proiectul a fost coordonat de Institutul Național pentru Fizica Pământului.

Puteți vedea cutremurele cu magnitudine-moment (Mw) mai mare de 2.8, consemnate atât în perioada 1900-2016 (august), cât și înainte de 1900, până prin anul 986 (desigur, doar cele mai mari cutremure au fost consemnate în arhive în perioada aceasta). Cu linii galbene sunt reprezentate principalele surse seismice. În zona Vrancea sunt două surse și două tipuri distincte de cutremure: crustale (la adâncimi de până la10 km de obicei) și subcrustale - intermediare (la adâncimi în intervalul 70-160 de km de obicei). Cutremurele subcrustale sunt predominante în Vrancea, având cele mai mari magnitudini și cel mai mare potențial distructiv. Se pot observa cutremure mari și în alte surse seismice (toate fiind crustale).

Vezi harta mărită