Extensia "Reteaua Energetica - Harta Romaniei" - un boardgame autohtonizat!

   Cum ştiu ca vă plac boardgame-urile (cine spune nu înseamnă că bravează şi nu ştie ce sunt), iar în ultimul timp tot mai multă lume a început să le descopere şi să le joace, m-am gândit că îmi pot folosi cunoştinţele şi în această frumoasă şi relaxantă direcţie (cu speranţa că  şi pentru voi boardgame-urile nu reprezintă încordare, încrâncenare şi orgoliu, ci gândire, distracţie şi socializare), pentru crearea unei experienţe personalizate, mai "naţionale".

   După mai multe jocuri de "Reţeaua Energetică" (Power Grid) - joc lansat şi în România de către Ideal Board Games (care practic a tradus regulamentul în română, elementele jocului rămânând identice jocului original Power Grid, lansat în 2004 de către 2F-Spiele), am ajuns la concluzia că este unul dintre cele mai interesante jocuri pe care le-am încercat. De ce? Pentru că:

• nu se bazează pe noroc (poate decât în ceea ce priveşte centralele extrase din pachet), neutilizând zaruri
• întotdeauna pot apărea răsturnări de situaţie, mai ales în partea de final a jocului; de aceea, pentru a câştiga, nu este de ajuns să te bazezi pe aparenţe, ci pe un plan foarte bine construit; o strategie bună te poate transforma din ultimul jucător în primul, chiar pe ultima sută de metri
• datorită avantajelor primite de către ultimii jucători, strategia implică un alt fel de abordare, iar dezechilibrul dintre dezvoltarea jucătorilor nu este ceva care să influenţeze tot restul jocului.
• nu este foarte greu de învăţat
• se poate juca de către minim 2, maxim 6 persoane.
• pe http://boardgamegeek.com/ se află pe locul 7 în Board Games Rank (ceea ce spune foarte multe despre aprecierea lui la nivel internaţional)
• se desfăşoară pe o hartă (desigur, un motiv foarte subiectiv)

   Ei bine, nu are rost să fac un review - sunt destule. Ultimul punct menţionat este exact aspectul care mi-a trezit interesul: dacă tot se desfăşoară pe o hartă, de ce aceasta nu ar fi chiar Harta României? Firma care l-a adus la noi se pare că nu şi-a pus această problema, hărţile preluate pentru jocul de bază fiind cele ale Germaniei şi SUA. O căutare rapidă arată că există şi extensii pentru Franţa, Italia, Benelux, Europa Centrală, China, Coreea, Brazilia, Spania şi Portugalia, Rusia şi Japonia. Unde e ţara mea? Nu e la fel de distractiv să te preocupe reţeaua energetică a Coreei, chiar dacă geografic vorbind, distribuţia spaţială a oraşelor influenţează doar costurile predefinite ale conexiunilor dintre ele. M-am decis că pot face mai mult. Şi aşa mă gândeam să concep un boardgame - ce ar fi să mă încălzesc cu o extensie?

   Din nou, căutând pe http://boardgamegeek.com/boardgame/2651/power-grid la secţiunea Files, am găsit iniţiative similare celei propuse de mine; "voluntari" din Cehia, California, Canada, Polonia, Elveţia etc. au făcut hărţi şi reguli noi, pentru ţările lor. Regulile totuşi nu aduc ceva foarte specific bazat pe caracteristicile ţărilor respective. Aşa că, fără mai multe vorbe, să vă povestesc despre extensia realizată de mine:

   Harta României pentru jocul Reţeaua Energetică (Power Grid) arată astfel:

   Ea poate fi downloadată, împreună cu regulile speciale ale extensiei, în diferite formate - de AICI (este necesar să vă faceţi cont, dar acesta este gratuit. Prefer 4shared deoarece permite hosting pe o perioadă nelimitată, update al fişerelor, şi are o interfaţă bună). Fisierele pe care le găsiţi sunt:

• Harta întreagă în format .PNG, 9354px pe 6614px, de printat la dimensiunea A1 (la o dimensiune mai mică nu prea mai este posibilă amplasarea caselor pe oraşe sau indicatoare): DOWNLOAD
• Harta în format .PDF, împărţită în 4 bucăţi care alcătuiesc imaginea completă (pentru printat pe A3): DOWNLOAD
• Harta în format .PDF, împărţită în 8 bucăţi care alcătuiesc imaginea completă (pentru printat pe A4): DOWNLOAD
• Regulile speciale ale extensiei, incluzând exemple concrete. Trebuie să încercaţi varianta românească! DOWNLOAD

   De asemenea, harta (la o calitate mai slaba) poate fi gasita pe boardgamegeek.com, AICI.

   Mie nu îmi place să copiez un concept cu care nu sunt de acord. De aceea am considerat că pot renunţa la anumite aspecte din harta jocului original. Am păstrat indicatoarele pentru oraşe, ordinea jucătorilor şi resurse, adăugând un nou indicator: Evidenţa oraşelor alimentate (cel cu cifre roşii şi verzi), a cărui utilitate este explicată în reguli. Nu mi-au plăcut aşa mult nuanţele închise ale hărţii originale, astfel încât am generat (este cuvântul adecvat, deoarece întreaga hartă de bază este realizată în ArcGIS, pe baza modele altitudinale digitale aka DEM-uri) straturi cu un nou aspect, care să evidenţieze şi mai mult munţii. În exteriorul ţării, simbologia este cea universală a hărţilor de relief. Un lucru dezbătut şi pe diferite site-uri este de ce pe harta originală a Germaniei, conexiunile se realizează prin tuburi sau conducte, în loc de stâlpi. La noi nu este cazul între oraşe, astfel încât am creat un model 3D al unui stâlp "simpatic" de electricitate, şi l-am rotit în Photoshop în funcţie de direcţia necesară. Modelul poate fi descărcat aici.

   Un alt aspect la care am ţinut a fost stabilirea valorilor conexiunilor. Nimeni nu ştie de ce pe hărţile anterioare costurile sunt diferite - sunt probabil considerente subiective stabilite de designer. Eu am vrut să fiu mai cu moţ, astfel încât valorile conexiunilor au rezultat dintr-o analiză GIS bazată pe caracteristicile terenului străbătut (altitudinea sa, valorile pantei şi modul de ocupare a terenului) - aşadar date SRTM şi CORINE. Pentru a fi mai specific, am sa descriu paşii exacţi: am utilizat următoare schemă de reclasificare:

• 'recls_corine_landcover' 50% 'VALUE' (clase de la 1 la 7); 
• 'recls_elevation' 15% 'VALUE' (clase de la 1 la 9, în funcţie de altitudine); 
• 'Recls_slope' 35% 'VALUE' (clase de la 1 la 7, în funcţie de unghiul pantei);

   Apoi am obtinut prin weight overlay un raster final, pe care l-am convertit în poligon. Am trasat o linie între oraşe, pe traseul cel mai facil (aş fi dorit să utilizez aici funcţia CostDistance, dar nu am putut-o totuşi aplica), iar apoi am folosit Identify, faţă de rasterul creat anterior. Am calculat lungimea segmentelor, iar apoi am înmulţit cu valorile specifice bucăţilor de raster. La final, folosind Dissolve, am pus cap la cap liniile dintre oraşe, stabilind un interval cu valori minime (3) şi maxime (28). Apoi am făcut o împărţire, astfel încât toate valorile s-au aşezat în intervalul dorit.

   Oraşele au fost simplu de ales - erau necesare 42, împărţite pe 6 regiuni. În România sunt 41 de oraşe reşedinţe de judeţ + Bucureşti (mă bucur că încă nu s-a schimbat situaţia cu regionalizarea...). Dar nu mi se pare relevantă alimentarea oraşului Buftea, în plus este şi greu de strecurat pe hartă. Astfel încât Bucureştiul a primit rolul bine-meritat: de înghiţitor de energie. Adică oraşul valorează cât două normale, costând şi dublu ca sumă de construcţie a reţelei.

   Un alt lucru care sare în ochi este prezenţa celor 6 centrale anume pe hartă. Când am conceput regulamentul, m-am gândit că la o variantă specială, care să implice şi caracteristicile deja existente ale reţelei energetice din România - centralele şi zonele energetice anume. După studii ceva mai amănunţite, am ajuns la concluzia că cele mai importante complexe energetice de inclus în joc sunt cele pe carbune de la Motru-Rovinari, Valea Jiului, hidrocentralele de la Porţile de Fier 1 şi 2, centrala atomică de la Cernavodă, rafinăriile de la Ploieşti şi termocentralele de la Bucureşti. Aşadar, pentru oraşele corespunzătoare (sau din apropiere), am asociat centrale de pe cartonaşele jocului original (cu părere de rău pentru Porţile de Fier, care au asociate o centrală eoliană, deoarece nu exista cartonaş cu hidrocentrală). Pentru varianta românească, aceste centrale sunt luate în calcul, deoarece reprezintă un punct de pornire pentru fiecare jucător.

   Trebuie să mai menţionez că această variantă a jocului a fost testată deja cu câteva ocazii, iar impresiile au fost foarte pozitive: unul din punctele tari este acela că noile reguli din varianta românească aduc un plus de strategie; utilizarea centralelor privatizabile, care necesită upgradate pentru a putea avea o şansă la câştig, creează premizele unui joc şi mai palpitant. De asemenea, regula privitoare la bonusul tuturor oraşelor alimentate este una interesantă, putând îngreuna dezvoltarea vecinilor incomozi.

   

   În final, ţin să menţionez ceea ce am scris şi la finalul regulamentului: Drepturile de autor asupra jocului original revin 2F-Spiele, Friedemann Friese. Extensia “Reţeaua Energetică“ – Harta României nu poate fi jucată fără piesele şi regulamentul jocului original Reţeaua Energetică. Vă invit să încercaţi această variantă, şi să reveniţi cu impresiile voastre - le aştept cu nerăbdare.

Spor la alimentat oraşele din România!